Rutina omoara neuronul

Dimineata, in timp ce-mi vomitam flecma matinala si-mi scoteam pijamaua din cur am avut un flash ordinar cu evenimentele ce aveau sa decurga in timpul zilei. M-am reintristat brusc.
Ora 8:00 .

Ma trazesc , bajbai prin camera pana gasesc usa, calc cu grija sa nu-mi strivesc matza. Ajung in bucatarie, imi aprind tigara pe matzul gol, o fumez sadic de incet pana imi mai revin din somnolenta. Ma duc in baie ma pish, ma spal pe muie, deschid frigiderul, iarasi acelasi salam si aceleasi oua si aceasi branza, imi trantesc o omleta. Se face 8 jumate. Imi fac pachetul. Ma imbrac si-mi mut hoitul in statia de autobuz.

Ora 9:19.

Ajung la munca, aceleasi fetze obosite, acelasi salut ( nu stiu de ce mortii masii mai tre sa ma obosesc sa salut lumea cand ne vedem zi de zi) Imi deschid aceasi bomba de calc, imi pun apa in aceasi cana obosita si cu brau de jeg ca imi e lene sa o spal si ma ashez in acelasi scaun imbaxit. Pun castile pe urechi, dau drumul la ceva muzica de taiat vena, un dub sau un chill asa pana imi revin. Dau drumul la Photoshop si incep sa-mi trantesc creierul de toti peretii, poate poate imi mai vine vre-o idee de design.

Ora 18:00.

Plec de la munca. Cu acelasi nr. de autobuz. Ajung acasa. Bag la matz. Si din acest moment viata mea devine mai roz. Am de ales. Ori sa citesc ceva, ori sa ma bag iarasi la calculator, ori sa ma uit la “spalatorul de creiere” (TV-ul).

Ora 23:30

Imi pun cadavrul in pat si incerc sa adorm. Imi fac retrospectiva zilei si ajung la ACELASI rezultat. Ce zi de cacat, la fel ca ieri, infricasator de asemanatoare cu ceea de maine.

Posteaza un comentariu